Friday, May 20, 2016

Veritas Radio Romania = V.R.R. = SCIENCE = EMERALD >>>> "Who Built The Moon?" ~ M2 = 5 H.B. = 5 Human Batteries <<<< Lady in Red 2016 in Cannes, France :::: raiffeisenbank.ba I.S.+is in Bosnia&Herzegovina ::::

George Soros 

Sells Off Stocks, 

Buys $264 Million 

in Gold Mining

India permits free energy technology 
 despite threats from  
U.K., U.S., & Saudi-Arabia
 "A ley line is an unseen conduit of spiritual energy that runs through the Earth, they tend to intersect in a grid-like pattern. Points where these lines intersect are thought to be vortexes of psychic or spiritual energy."
~ Veritas Radio Romania ~
& Aquascape's Sunrise
 :::: Best SUV Deals this Month :::: May 13, 2016 by Matt Rand ::::
Who Built The Moon?
Veritas Radio = V.R. = PX = XP
~ May 12, 2016 ~ 
"Cand Mikhael Aivanhov a Simtit a scrie ca educatia Copilului incepe cu mult inainte de nasterea sa, inca din pantecul mamei si chiar mult inainte de "asezarea" lui ca si trup in pantec, in Adevar a grait. Venirea in trup a unui Suflet incepe cu Clipa-Zero, cu Primordialul: Un copil care se naste, nu se naste din nimic, iar dacă voi mă întrebati pentru ce motiv copilul vostru s-a născut, vă voi raspunde “pentru ca voi să stiti ceea ce aveti în capul vostru”. Astfel bărbatii si femeile învată să se cunoască: prin copiii lor. Este posibil ca unii dîntre voi să se întrebe de ce în calitatea mea de pedagog nu tratez decît foarte rar educatia copiilor. Toti pedagogii se ocupă de copii, iar eu nu fac exceptie. De ce? Pentru că eu gîndesc că trebuie început prin instruirea părintilor. Eu nu cred în nici o teorie pedagogică, eu cred doar în modul de a trai al părintilor, înainte si dupa nasterea copiilor. Iată de ce eu nu am vrut niciodată să vorbesc prea mult asupra educatiei copiilor. Dacă părintii nu fac nimic pentru a se educa pe ei însisi, cum vor face ei pentru a-si educa copiii? Se vorbeste părintilor de educatia copiilor ca si cum ei ar fi într-adevăr pregătiti pentru aceasta; din momentul în care au copii, se consideră că sunt pregătiti. Nu, deseori ei nu sunt si ei sunt cei care mai întii, trebuie instruiti si invătati cum să se conducă pentru a-i influenta benefic pe copiii lor. Ei da, dar nu se cunoaste programul meu, sunt criticat: “Pedagog? Pff! Dar nu este un pedagog, el nu vorbeste niciodata despre educatia copiilor”. Inseamnă că nu s-a înteles înca punctul meu de vedere.  Atît timp cît părintii nu sunt pregătiti, li se pot da cele mai bune explicatii pedagogice, aceasta nu va servi la nimic si chiar vrînd să aplice notiuni pe care nu le-au înteles, ei vor face mult rău copiilor lor. Cîti oameni care vor sa aiba copii se preocupă de a sti dacă ei îndeplinesc într-adevăr conditiile pentru aceasta: dacă au o sănătate bună si mijloacele materiale pentru a-i creste si mai ales dacă poseda calitătile necesare astfel încît să fie pentru acesti copii un exemplu, o securitate, un ajutor în toate circumstantele vietii. Ei aduc pe lume copii si acesti copii vor creste singuri, lăsati de capul lor, ei se vor descurca cum vor putea si într-o zi vor avea ei însisi copii, dar în conditii tot atît de deplorabile ca si părintii lor . Sunt totdeauna mirat sa văd atîtia tineri băieti si fete care doresc să se însoare fără a se gîndi sa se pregateasca pentru viitorul lor rol de tata si de mama. Cînd întîlnim anumite tinere femei insărcinate, într-adevăr ne întrebam: un copil care poarta alt copil! Se vede pe fata lor, un copil. Atunci, ce rezultate asteptati ? Este preferabil să nu aveti copii atît timp cît nu sunteti pregătiti, vă asigur, o veti plăti foarte scump. Veti spune: “A ne pregăti. Dar cum sa ne pregătim?” A se pregăti, înseamnă a avea gînduri, sentimente , o atitudine care vor atrage în familie fiinte exceptionale. Da, Stiinta initiatică ne învată ca nu întamplător un copil sau altul se naste într-o familie: constient sau inconstient- si cel mai adesea inconstient – sunt părintii cei care l-au atras. De aceea părintii trebuie să cheme în mod constient genii, divinitati. Pentru ca ei pot sa-si aleaga copiii lor: iata ceea ce majoritatatea nu cunoaste. Trebuie deci totul revăzut încă de la început, iar începutul înseamna conceptia copiilor. Părintii nu se gîndesc ca trebuie să se pregatească luni, ani de zile înainte, ca pentru un act sacru. Foarte des, într-o seară de chefuri, după ce au mîncat prea mult si au băut prea mult alcool, ei concep un copil! Iata momentul pe care ei il aleg, dacă încă se poate spune ca l-au “ales”! Ei puteau decide să astepte un moment de pace, de luciditate, un moment în care domnea între ei o mare armonie. Dar nu, ei asteaptă să fie excitati de alcool si să nu mai stie unde se află. În această stare magnifică ei concep un copil! Dar ce fel de elemente credeti voi ca ei întroduc în el? Un copil care vine pe lume, încărcat cu asemenea elemente, nu poate fi decît prima victima a propriilor săi părinti. Atunci, pe cine trebuie oare să educam? Eu vă spun că nu pe copii, ci pe părinti. Dacă acasa, părintii nu încetează să dea copiilor lor spectacolul disputelor lor, al minciunilor lor, al nesinceritatii lor, cum pot ei sa-si imagineze că-i vor educa? S-a remarcat ca un bebelus se poate îmbolnăvi si să manifeste tulburări nervoase ca urmare a disputelor între părintii săi: chiar dacă el nu a asistat, aceste certuri creează în jurul lui o atmosferă de dizarmonie pe care o resimte, deoarece este încă foarte legat de părintii săi. Bebelusul nu este constient, dar în schimb este foarte receptiv, corpul sau eteric este cel care primeste socurile. Părintii trebuie să ia cunostinta de responsabilitatile lor. Ei nu au dreptul să invite spirite să se încarneze, dacă ei sunt incapabili de a se ridica la înaltimea sarcinii lor. Văd unii dîntre ei conducîndu-se într-un mod de-a dreptul de necrezut, încît nu mă pot impiedica să-i întreb: ” Dar în fine, oare voi îi iubiti pe copiii vostri ?” Ei sunt indignati : ” Cum? Dacă noi nu ne iubim copiii ! Dar evident, noi îi iubim !” Ei bine, eu nu o cred, deoarece dacă i-ati fi iubit, v-ati fi schimbat atitudinea, ati fi început să vă corectati în voi anumite slăbiciuni care se reflectă foarte negativ asupra lor. Voi nu faceti nici un efort, asta este iubirea voastra? Eu stiu că viitorul Fraternitatii se află în copii, dar eu mă ocup de părinti: eu vreau să-i fac să înteleagă ca nu trebuie sa aduca copii pe lume doar pentru a da curs unui instinct atavic de procreere. Acest instinct exista, bineînteles, dar el trebuie să fie înteles într-o manieră mai spirituală: trebuie ca gîndirea , sufletul spiritul să participe la acest act, pentru ca, copilul sa fie legat la o lume superioară. În majoritatea cazurilor, oamenii se multumesc cu bestialitatea: ei mănîncă, ei beau, ei procrează ca animalele, nu există nimic spiritual în actele lor. Iubirea, aceasta nu are nici o importantă, plăcerea este cea care contează, iar aceasta plăcere de cîteva minute o vor plăti după aceea pe timpul unei întregi vieti si îi vor face să plăteasca si pe copiii lor. Voi vreti ca eu sa mă ocup de copii? Ei nu, de voi ma voi ocupa întii si ocupandu-mă de voi, în mod indirect ma voi ocupa de copiii pe care îi aveti si de cei pe care îi veti avea. Atunci cînd vor un copil, majoritatea oamenilor îsi imaginează că puterile lor se limitează la a face fizic tot ceea ce trebuie pentru aceasta; tot restul, constitutia copilului, caracterul sau, facultatile sale, calitatile sale, defectele sale depind de hazard, său de vointa unui Dumnezeu, despre care nu au o idee prea precisa. Cum ei au auzit totusi vorbindu-se de legile ereditatii, ei stiu ca acest copil vă semănă fizic si moral cu părintii săi, bunicii săi, cu un unchi sau cu o mătusa. Dar ei nu se gîndesc că pot sa facăs altceva pentru a favoriza sau impiedica aceasta asemănare, nici, într-un mod general, să aleagă ce va fi acest copil. Ei bine, aici ei se înseală, părintii pot să actioneze asupra copilului care va veni să se incarneze în familia lor. Dar înaintea conceptiei deja, părintii trebuie să se pregatească pentru a putea atrage un spirit sublim, pentru ca o entitate superioară nu poate accepta să vină să se încarneze decît la fiinte care au ajuns deja la un anumit grad de puritate si de stăpînire. Ceea ce este important pentru o astfel de entitate, nu este de a întra într-o familie bogata si glorioasa; ea prefera uneori chiar familii modeste unde ea nu riscă să fie tentată de facilitate, dar ea are nevoie să primească, de la acesti părinti la care ea va coborî sa se incarneze, o ereditate care nu va impiedica munca spirituală pentru care ea a decis să vină pe Pămînt. Foarte putini bărbati si femei prezintă calitatile necesare pentru incarnarea marilor spirite si de aceea Pămîntul este populat de atîtia oameni obisnuiti, de bolnavi si de criminali, în loc să fie populat de divinităti. Cum au putut oamenii să coboare atît de jos pentru a lăsa hazardului un eveniment atît de important: conceptia unui copil? Aici trebuie cerut ajutorul Cerului, prezenta Ingerilor pentru a putea să atrageti un spirit puternic, luminos care va fi binefacator al umanitătii. Ei nu, se cere ajutorul alcoolului sau a mai stiu eu ce si deseori chiar, în acest moment barbatul se poartă ca un animal: el se poartă violent cu sotia sa care începe atunci sa nutreasca fata de el sentimente de dispret, de dezgust, de răzbunare. Cum sa ne mirăm apoi că un monstru apare? Dar să vedem mai detaliat această problemă a conceptiei. Pentru ca un copil să vină pe lume, trebuie ca tatăl sa-i dea germenul mamei, iar mama să aducă acest germen la maturitate. Se poate deci spune ca tatăl este creator, iar mama formatoare. Acest germen pe care il da tatăl este un rezumat, o condensare a propriei sale chintesente. Tot ceea ce el a trăit, tot ceea ce el trăieste, se exprimă aici, în germen. Deci, dupa modul său de a trai, tatăl dă un germen de o mai bună sau mai putin bună calitate. V-am explicat deseori cum modul nostru de viata se înscrie, se înregistrează în noi, în cromozomii celulelor noastre. Fiecare celulă posedă o memorie. Nu serveste la nimic să jucati comedie în fata altora aratîndu-vă onesti, gentili, caritabili: ceea ce gînditi, ceea ce simtiti în forul vostru interior este ceea ce se înregistrează si se transmite prin mostenire din generatie în generatie. Iar dacă sunt boli, vicii care s-au înregistrat, odată transmise, mergeti să căutati profesori, scoli si medici pentru a vindeca copilul! Nimic nu mai este de făcut, este prea tarziu. Totul se transmite, iar dacă aceasta nu se manifestă la primul copil, se va manifesta la al doilea sau al treilea. Trebuie să întelegeti că natura este fidelă si veridică. Este deci o eroare de a crede ca ceea ce bărbatul dă femeii în momentul conceptiei este întotdeauna de aceeasi natură. Dacă un bărbat nu a lucrat niciodată asupra lui însusi pentru a se innobila si a se purifica, el va da mamei germenul unei fiinte foarte ordinare sau chiar al unui criminal. Să luăm un exemplu; nu-l veti gasi poate prea poetic, dar cel putin este clar. Functiunea unui robinet este de a da apa, iar această apă poate fi murdară sau cristalina. Cel care întretine în mod continuu în el gînduri rele, sentimente rele, nu poate răspăndi decît apa murdară, pe cînd cel care nu înceteaza sa lucreze decît pentru bine, pentru lumină, distribuie apa cristalina, insufletitoare. Da, nu fiti mirati: germenul pe care barbatul il da femeii în momentul conceptiei este functie de gradul sau de evolutie. La fel cum sămînta plantată în pamant poartă în ea proiectul a ceea ce va fi arborele sau floarea, germenul pe care tatăl îl dă mamei poartă deci deja în el proiectul a ceea ce va fi copilul, facultătile sale, darurile sale sau, din contra, lacunele sale, tarele sale. Pe cînd mama, pe timpul celor nouă luni de gestatie, ea aduce materialele care vor servi realizării acestui proiect si aici la fel va pot revela lucruri extrem de importante si interesante. Pe timpul celor nouă luni de gestatie, mama nu lucrează doar pentru formarea corpului fizic al copilului; fără stirea ei, ea lucrează asupra germenului pe care bărbatul i l-a dat creind conditii favorabile sau defavorabile dezvoltarii diferitelor caracteristici continute în acest germen. Si cum lucreaza ea? Si ea la fel, supraveghindu-si gîndurile, sentimentele, viata pe care o duce. Este ceea ce eu am numit galvanoplastie spirituală. Majoritatea mamelor nu-si dau seama de influenta stărilor lor interioare asupra copilului pe care-l poarta; dupa ce el se va naste ele vor începe sa se ocupe de el, ele îi vor da educatori, profesori, etc. Nu, după ce copilul se naste este deja prea tarziu, el este deja determinat! Nici un pedagog, nici un profesor nu poate transforma un copil cînd elementele pe care le-a primit în interiorul mamei sale sunt de o calitate inferioară. Un învătător, un profesor pot să facă mult, dar doar pentru instruirea copilului. Ei nu pot să schimbe natura lui profundă. Dacă natura profundă a copilului este defectuoasă, i se pot da cei mai buni educatori, el nu se va schimba. Oricare ar fi tratamentul pe care il faceti asupra plumbului, el rămane plumb; puteti să-l polizati, să-l lustruiti, să-l tăiati pentru a-l face sa strălucească, în cîteva minute dupa aceea el se întunecă din nou, deoarece este plumb. Trebuie să faceti un copil din aur si nu din plumb. Deoarece chiar dacă el trebuie să trăiască în cele mai rele conditii, un astfel de copil va rămîne incoruptibil, pentru că esenta sa este pură. Întelegeti acum care este importanta pentru femeie de a plasa în capul său gînduri luminoase. Gratie acestor gînduri, germenul care creste în ea va absorbi în fiecare zi aceste materii pure si pretioase si astfel ea va da într-o zi un artist remarcabil, un savant luminat, un sfînt, un mesager al lui Dumnezeu. Mama poate face mari miracole deoarece ea posedă cheia fortelor vietii. Mama mea mi-a povestit că atunci cînd ea m-a conceput si mai tîrziu cînd ea m-a purtat, ea a făcut-o cu gîndul de a mă consacra lui Dumnezeu. Se pare chiar că preotul care m-a botezat era atît de fericit în acea zi încît s-a îmbătat pentru prima dată în viata (de obicei el nu bea niciodată). El a spus apoi ca dacă s-a îmbătat, se pare într-adevăr că din cauză că as fi fost un copil diferit de altii si a făcut o profetie referitor la mine, dar nu sunt obligat să v-o spun. Dupa aceea, crescînd, am devenit un mic snapan: v-am povestit cum furam mere de la un vecin si aprindeam focuri în hambare. Dar aceasta nu a durat mult timp, deoarece germenii depusi în profunzime sunt cei care ramîn, celelalte nu sunt decît moduri de a fi superficiale care nu durează. Dar nu vreau să spun că, deoarece mama mea m-a consacrat lui Dumnezeu, sunt o fiinta extraordinară. Se pot consacra copiii în serviciul lui Dumnezeu, dar nu se stie în ce grad se vor situa ei în ierarhia servitorilor. Mamele nu o stiu în mod sigur si eu nu cred ca mama mea a stiut-o. Deci, faptul că ea m-a consacrat cerului nu vrea să spună nimic asupra elevatiei mele personale. Multi crestini au fost consacrati de mama lor, dar ei răman în bisericile lor fără a avansa mult. Ceea ce este sigur doar, este ca părintii lor au cerut ca în ei să existe o mica scânteie. Iar dacă se suflă asupra acestei scântei, ea poate deveni un foc intens, dar o scânteie nu este nimic dacă voi n-o alimentati. Pentru ca ea sa crească, nu trebuie să încetati să-i aduceti lemne, simbolic si să suflati deasupra. Este un fapt foarte cunoscut că, pe timpul sarcinii, multe femei sunt pradă unor dorinte bizare, unor impulsuri necontrolate pe care ele nu le-au resimtit niciodată pîna atunci; dar ceea ce nu se cunoaste, este cauza acestor fenomene iar eu o sa v-o spun. Femeia însărcinată este deseori vizitată de entitati răufacatoare care doresc să ia parte mai tîrziu la viata copilului. Ele imping deci mama să se conducă într-un asemenea mod încît galvanoplastia să se producă în ea în cea mai mare dezordine, ceea ce va permite mai tîrziu acestor entităti să intre la acest copil, să vină si să plece din sufletul său si să se hrănească prin el. Este posibil să vă dati seama foarte repede. În general, toti copiii care se apropie de mine mă iubesc mult, dar s-a întîmplat de trei sau de patru ori ca unii dîntre ei să fugă de mine si nimeni nu întelegea motivul. Dar eu întelegeam, pentru că toate aceste fenomene ale vietii sunt foarte clare pentru mine. Părintii erau adînc mîhniti, nefericiti iar eu eram obligat să-i explic mamei: “iată, pe timpul gestatiei, în mod sigur v-ati permis anumite lucruri si ati atras entitati care nu cereau decît să rămînă lînga copil, pentru a profita de el. Aceste entitati sunt aici, asteptand momentul favorabil pentru a se manifesta. Dar ele simt în mine un inamic, deoarece ele stiu ca dacă acest copil întra sub influenta mea, eu le voi alunga: prin atitudinea mea, prin vointa mea, prin emanatiile mele, prin tot ceea ce eu dau copilului, ele vor fi expulzate. (De altfel, eu nu fac decît aceasta, eu înlocuiesc anumite entitati prin altele, aceasta este placerea mea… Si eu la fel, vedeti voi, am plăcerile mele!) Si atunci aceste entitati încearcă să îndepărteze copilul vostru de prezenta mea.” Dar eu, eu nu mă dau bătut si cum îi iubesc mult pe părinti, mă decid să-i ajut: fac o muncă specială si putin timp dupa aceea, acelasi copil care fugea de mine, se precipită spre mine pentru a mă imbrătisa. S-a întîmplat chiar uneori sub ochii vostri, nu-i asa? Pe tot timpul gestatiei, mama trebuie sa vegheze să-si fereasca copilul. În mod constient, prin gîndire, ea trebuie să creeze în jurul lui o atmosferă de puritate si de lumină pentru a-l pune la adăpost de atacurile entitatilor răufacătoare, dar si, pentru a putea lucra în colaborare cu sufletul care se va încarna. Deoarece contrar la ceea ce gîndesc unii, nu pe timpul gestatiei sufletul întra în corpul copilului. Este adevărat că în uterul mamei, copilul trăieste, inima sa bate, el se hraneste, dar sufletul său nu a patruns înca în corpul său, el nu întra în el decît în momentul nasterii, odată cu prima sa respiratie. Pîna atunci, el stă în apropierea mamei si lucrează în colaborare cu ea la constructia diferitelor sale corpuri (fizic, astral, mental…). În general mama nu-si dă seama de această muncă, deoarece ea nu este destul de sensibilă, nici luminată. Dar ea, chiar dacă nu poate vedea acest suflet, ea poate cel putin să-i vorbească, să-i adreseze rugăciuni, spunandu-i: “Iată, îti voi da cele mai bune materiale, te voi ajuta, dar încearcă si tu, să aduci cutare sau cutare calitati pentru ca, copilul să fie un artist, un filozof, un savant sau un sfînt”. În momentul în care mama pronuntă cu toată iubirea sa aceste cuvinte care sunt puternice, care sunt magice, ea emană deja anumite particule, iar spiritul copilului care trebuie să se încarneze le ia ca materiale pentru a-si construi diferitele corpuri. Copilul, el însusi nu posedă nimic, el primeste toate materialele de la mama sa. De aceea, dandu-i-le, ea trebuie sa fie foarte constientă si prin gîndurile si sentimentele sale, să nu-i dea decît particulele cele mai luminoase, cele mai pure. Toate aceste fenomene ale lumii invizibile sunt necunoscute de majoritatea oamenilor. Dar este tocmai rolul Invătămîntului, de a va face sensibili la toată această lume subtilă, impalpabilă, dar reală, mai reală decît realitatea insăsi. Gratie lui veti deveni mai constienti, mai atenti la toti curentii care vă influentează, la toate prezentele care vă înconjoara. Aceasta constiinta este cea care vă face capabili să lucrati pentru bine. Bărbatii si femeile nu trebuie niciodata să uite că, copiii pe care îi vor avea într-o zi vor reflecta într-un mod sau altul, propriul lor mod de a gîndi si de a trăi. Deoarece tot ceea ce se petrece în capul sau inima omului se realizeaza mai devreme sau mai tîrziu; fiecare din gîndurile sale, fiecare din dorintele sale, în momentul în care apar în el sunt vii, iar copilul care vine exista deja în capul sau inima tatălui sau mamei. Deci, dacă crescînd copilul vostru devine un inger care va ajută, este pentru că el era o idee magnifică pe care ati conservat-o în voi pe timp de ani de zile, o idee care s-a încarnat acum în copilul vostru si care, prin el, continuă să vă ajute. Dar dacă acest copil nu va provoaca decît necazuri, să stiti că este încarnarea unei idei criminale pe care la fel, ati alimentat-o. Omul se naşte prima dată când e adus pe lume de mama sa fizică, dar naşterea sa adevărată, pe care o numim în Iniţiere a doua naştere, nu se poate produce până nu se ajunge la ruperea legăturilor sale cu "natura natură", cum spun filozofii, pentru a intra în natura divină. Numai atunci e cu adevărat conştient, luminat, iluminat. Copilul în burta mamei e legat de ea prin cordonul ombilical situat în regiunea plexului solar; prin acest cordon ea îl hrăneşte. În momentul naşterii, această legătură se rupe, de aceea putem spune că naşterea nu e altceva decât trecerea dintr-o stare de dependenţă într-o altă stare, de independenţă, de libertate. Dar în realitate, omul nu e complet independent, plexul său solar e legat cu un alt cordon ombilical, un cordon eteric, de Mama Natură, care îl poartă, îl susţine şi îl hrăneşte. Pentru un discipol, a-şi întâlni Maestrul înseamnă a găsi o "mamă" care acceptă să îl poarte nouă luni în pântecele ei, pentru a-l naşte apoi lumii spirituale. De îndată ce s-a născut, adică s-a trezit, ochii săi descoperă frumuseţea creaţiei, urechile sale ascultă Cuvântul Divin, gura sa gustă din hrana cerească, picioarele sale îl poartă în diferite locuri din spaţiu pentru a face bine, iar mâinile sale învaţă să creeze în lumea subtilă a sufletului. Cuvintele de mai sus apartin aceluiasi Om si Suflet drag, Omraam Mikhael Aivanhov. O zi cu lumina sa aveti,"
~ Irina Stroe ~ 
 

 
"Lana and I will be doing several Live Streams at the AmRen conference this Friday May 20th & Saturday May 21st! Join us as we stream live from the American Renaissance conference at Montgomery Bell State Park Tennessee, Friday evening and scattered throughout Saturday, ending with a cocktail party in the evening. Henrik and Lana will talk behind the scenes with speakers, attendees and whoever else may show up."
~ Henrik Palmgren >>>> May 20, 2016 ~

May 20th & 21st, 2016
Schedule and more info: https://redice.tv/live
Also see https://youtube.com/rediceradio for any potential schedule changes.
Engineers just created the most efficient solar cells ever
Yes!
FIONA MACDONALD

18 MAY 2016

Florida brewery creates edible six-pack 

rings to protect marine wildlife

May 16, 2016 
by
+
Article by Sarah Elkhaldy:

:::: About The Author ::::
Sarah ElkhaldySarah Elkhaldy is the administrator of “A Talking Lion”, where she uses both her love for words and her film background – in conjunction with esoteric knowledge – to help humanity gracefully tap into our evolutionary potential. She considers it her work to connect the higher with the lower; the outer world with the inner world. Sarah is also a quantum sphere healer and photographer. She refers to herself simply as an ‘existential detective’.

Connect with Sarah at:

Thought Parasites :::: Our Ancient Mirrors

 http://wakeup-world.com/2015/03/11/thought-parasites-our-ancient-mirrors-archons/

Is there a Life after Death?

No comments:

Post a Comment

Note: Only a member of this blog may post a comment.